Percepția timpului și spațiului în conștiința 4D
În nivelul de conștiință 4D, timpul și spațiul nu mai sunt percepute ca dimensiuni fixe, rigide și independente de observator, ci ca experiențe interioare, flexibile și influențabile prin starea de conștiință. În 4D apare o schimbare profundă în felul în care este trăită realitatea cotidiană.
Caracteristici principale:
Timpul este perceput ca fiind relativ și flexibil. În locul unui timp liniar și constant, apare percepția timpului ca trăire subiectivă. O oră poate părea o clipă sau o eternitate, în funcție de starea de conștiință. Viitorul nu este fixat, ci modelabil în funcție de alegeri, vibrație și intenție. Trecutul nu este imuabil – sensul și impactul lui pot fi rescrise prin înțelegere și vindecare.
Accent pe momentul prezent ca spațiu de putere. Prezentul este trăit ca singurul punct real de acces la conștiență și transformare. Nu mai este o zonă de tranzit între trecut și viitor, ci un spațiu viu în care se observă gândurile și emoțiile, se iau decizii conștiente și se creează realitatea.
Spațiul este perceput ca un câmp interconectat. Obiectele și ființele nu mai sunt văzute ca entități izolate, ci ca părți ale unui câmp energetic comun. Este recunoscut faptul că spațiul „dintre” lucruri sau oameni nu este gol, ci conține informație, energie și potențial de conexiune subtilă.
Apariția sincronicităților. Se observă tot mai frecvent coincidențe semnificative care depășesc logica cauzală tradițională. Aceste sincronicități devin repere și semnale de aliniere cu fluxul conștiinței universale.
Accesul la o percepție multidimensională. Timpul nu mai este doar o linie, ci poate fi trăit sub forma unor straturi simultane (amintiri, anticipări, intuiții), bucle (lecții repetitive), portaluri (momente-cheie de alegere sau trezire interioară). Apare o mai mare ușurință în a accesa stări modificate de conștiință (meditație profundă, regresie, viziune intuitivă).
Detensionarea relației cu timpul. Graba, presiunea și lupta cu „timpul care fuge” sunt înlocuite treptat de o relație echilibrată și fluidă cu ritmurile proprii și cu ciclurile vieții. Nu se mai caută eficiență cu orice preț, ci aliniere între acțiune și momentul potrivit.
În 4D, timpul și spațiul nu mai sunt obstacole, ci instrumente subtile ale conștiinței. Se trece de la o percepție mecanică a vieții la una organică, intuitivă și interconectată, în care prezentul devine locul real al transformării, iar spațiul – un câmp de relații și influențe.
Această schimbare deschide calea către un mod de viață mai conștient, mai autentic și mai în armonie cu ritmurile Universului și ale ființei interioare.
Raportarea la ego și identitate în conștiința 4D
În dimensiunea 3D, ego-ul este centrul identității: omul se identifică aproape complet cu rolurile sale sociale, imaginea de sine și validarea externă. În conștiința 4D, această raportare începe să se schimbe profund. Ego-ul nu mai este respins sau combătut, ci înțeles, observat și reintegrat într-un sistem mai larg al ființei conștiente.
Caracteristici principale:
Ego-ul este recunoscut, dar nu confundat cu Sinele autentic. Apare clar diferența dintre: ego-ul funcțional (care organizează viața socială, relațională și fizică) și ”observatorul” – conștiința observatoare (care este martorul gândurilor, emoțiilor, reacțiilor). Individul începe să se identifice tot mai mult cu spațiul interior de conștiență și mai puțin cu imaginea de sine.
Diminuarea nevoii de validare externă. Valoarea personală este simțită din interior, nu din reacțiile celorlalți. Dispare treptat dependența de aprobare, statut sau comparații. Se dezvoltă încrederea interioară și acceptarea de sine.
Deschiderea către autenticitate și vulnerabilitate. Persoana nu mai simte nevoia să mențină o imagine „perfectă”. Sunt acceptate și exprimate sincer: emoțiile reale, neclaritățile, aspectele umane care înainte erau ascunse din rușine sau teamă. Apare o nevoie de coerență între cine ești în interior și cum te manifești în exterior.
Ego-ul este ”reeducat”, nu eliminat. În loc să fie respins sau demonizat, ego-ul este înțeles ca un instrument de orientare în lume, care are nevoie de claritate și echilibru. Se lucrează cu: tendințele de control, atașamentele, fricile sau mecanismele de apărare, nu pentru a le anula, ci pentru a le aduce în armonie cu nivelul de conștiință.
Autoobservare constantă și conștientă. Persoana devine tot mai capabilă să își observe gândurile, reacțiile și comportamentele fără a le judeca. Acest spațiu de conștiență permite alegeri mai libere și mai mature, neinfluențate de automatisme egotice.
Relația cu ceilalți se bazează pe esență, nu pe roluri. În interacțiuni, apare tendința de a vedea sinele autentic dincolo de mască, statut sau comportament. Relațiile devin mai profunde, sincere și centrate pe conexiune reală, nu pe imagine, manipulare sau condiționare.
În 4D, ego-ul nu dispare, dar își pierde controlul absolut asupra identității. El este integrat ca un instrument util, nu confundat cu centrul ființei. În locul unei imagini construite pentru a obține validare, apare o identitate bazată pe autenticitate, conștiență și aliniere interioară. Această schimbare creează un spațiu propice pentru evoluție, sinceritate și relații profunde, eliberate de nevoia continuă de mască și performanță.
(va urma)
citate din Sfântul Augustin:
RăspundețiȘtergere- „A spune cuiva ‘te iubesc’ înseamnă de fapt ‘tu nu vei muri niciodată’.”
- „Iubirea mea e greutatea mea, prin ea merg oriunde merg.”
- „Dragostea îl preface pe cel ce iubește în chipul celui iubit: dacă-L iubești pe Dumnezeu, Dumnezeu vei fi; dacă-l iubești pe diavol, diavol vei fi; dacă-ți iubești trupul, trup vei fi. Aceasta este cea dintâi lucrare a iubirii: de a uni pe cel ce iubește cu cel iubit.”
Este foarte mult de discutat dar mai ales de aflat despre identitate și ego.
E simplu la nivelul individual să faci această muncă și să afli adevărul pentru tine personal dar e infinit mult mai greu sa o faci pentru toți ceilalți și să și reușești să comunici către toți oamenii așa cum comunică acest blog sau alții că și Sfântul Augustin.
Vreau doar sa dau o simplă idee posibilă expusă cândva de unul dintre fondatorii HONDA sub denumirea "cele 5 De ce?". Un fel de cele 5 iterații ale aceleiași experiențe.
Prima experiență a ori-ce este ceva Nou, și mereu Este sublimă plină de serotonină și dătătoare de SPERANȚĂ.
A doua iterație a aceleiași experiențe începe să vadă ceea ce nu am văzut prima dată și începe să devină nemulțumită de felul cum decurg lucrurile.
A treia iterație a aceleiași experiențe vede nemulțumirea și începe să vadă și alt-ceva, CURAJUL de a schimba lucrurile care pot fi schimbate.
Aici a ajuns și Sfântul Augustin și a spus:
„Speranța are două fiice frumoase: Mânia și Curajul. Mânia pentru felul în care merg lucrurile și Curajul pentru a le schimba.”
A patra iterație Este funcționalitatea, a tace și a face.
A cincea este conștientizarea.
Dar nu se oprește aici. Deși cele 5 sunt doar cele 5 agregate ale Sinelui și fac parte din ILUZIA EU-LUI care nu există.
EU este o iluzie, nu există.
Cele 5 agregate crează ILUZIA.
A cincea conștiință dezvoltă în sine însuși încă 3 conștiințe: a 6-a, a 7-a și a 8-a.
Învățătură există dar puțini o pricep:
https://www-cttbusa-org.translate.goog/shurangama4/shurangama4_20.asp.html?_x_tr_sl=en&_x_tr_tl=de&_x_tr_hl=ro&_x_tr_pto=wapp
Conștiința a 8-a este conștiința Ananda din care izvorăsc Toate comportamentele tale in această viață.
De fapt a 8-a conștiința este relația perfectă pe care ai cautat-o toată viața.
Ea este iubitul sau iubita ta perfectă.
Totuși în același timp conștiința a 8-a are o legătură perfectă cu IGNORANȚA in care SUNTEM toți scufundați.
Ignoranța Este partenerul tău perfect.
Chiar dacă astăzi ești iluminat și înțelegi Totul perfect, mâine dimineață ignoranță va fi lângă tine când te trezești așa cum face doar un partener perfect.
Oricât ai fi de perfect nu uita că ignoranța te urmărește pretutindeni.
E apanajul conștiinței a 8-a.
https://www.cttbusa.org/
În viziunea ummită, abordarea pământească a realității are câteva greșeli fundamentale, pe care le pot rezuma astfel:
RăspundețiȘtergerePercepția spațiului ca un continuu tridimensional fix: Noi vedem spațiul ca pe un „loc” uniform (lungime, lățime, înălțime), eventual extins cu timpul ca a patra dimensiune (spațiu-timp). Ummiții spun că spațiul nu este continuu, ci format din IBOZOO UU – unități fundamentale multidimensionale care creează iluzia spațiului și materiei prin orientarea lor. Modelele noastre (euclidiene sau relativiste) sunt abstracțiuni care nu reflectă adevărata structură a universului (WAAM).
Timpul liniar și fix: Considerăm timpul ca pe o linie dreaptă (trecut, prezent, viitor), dar ummiții spun că timpul este o proiecție a IBOZOO UU și poate fi perceput diferit, în funcție de orientarea lor. Timpul nu este fix, ci multidimensional și influențabil de conștiință.
Iluzia separării: Credem că obiectele, ființele și fenomenele sunt separate (o masă, o persoană, o stea). Ummiții afirmă că totul este interconectat într-o rețea de IBOZOO UU – separarea este doar o iluzie creată de simțurile noastre, care nu pot „vedea” această interconectivitate.
Bazarea pe simțuri și logică limitată: Ne bazăm pe simțuri (văz, atingere) pentru a înțelege realitatea, dar ummiții spun că simțurile distorsionează adevărul – culorile, formele, senzațiile sunt doar interpretări ale creierului. De asemenea, logica noastră binară (adevărat/fals) este insuficientă pentru a înțelege realitatea multidimensională; ei folosesc o logică tetravalentă.
Înțelegerea greșită a materiei și energiei: Vedem materia (cum ar fi atomii) ca pe ceva solid și energia ca pe ceva separat. Ummiții spun că materia, energia, gravitația și alte fenomene sunt doar manifestări ale IBOZOO UU orientate diferit. De exemplu, o stea și un nor de particule sunt doar configurații diferite ale acelorași IBOZOO UU.
Pe scurt:
Abordarea pământească greșește pentru că:
Tratează spațiul și timpul ca fiind fixe și continue, nu ca proiecții dinamice ale IBOZOO UU.
Ignoră interconectivitatea fundamentală a universului, văzând separare acolo unde există doar unitate.
Se bazează pe simțuri și logică limitată, care nu pot cuprinde natura multidimensională a realității.
Ummiții sugerează că, pentru a înțelege universul, trebuie să renunțăm la aceste concepte rigide și să acceptăm o viziune mai fluidă, bazată pe IBOZOO UU și interconectivitate.
Link către scrisorile UMMO:
https://www.ummo-sciences.org/en/a003.htm